Cenzura rețelelor sociale: înăbușirea discursului protejat și nepopular

• Autor:
• Numele autorului

  Quantumrun-Foresight
• 8 Iunie, 2023

Începând cu anii 2010, platformele de social media au fost criticate activ pentru incapacitatea lor de a aborda problema discursului instigator la ură în mod eficient. Ei s-au confruntat cu acuzații că au permis discursului instigator la ură să prospere pe platformele lor și că nu au făcut suficient pentru a-l elimina. Cu toate acestea, chiar și atunci când au încercat să ia măsuri, se știe că fac greșeli și judecă greșit conținutul, ceea ce duce la critici suplimentare.

Contextul cenzurii rețelelor sociale

În general, cenzura apare atunci când o platformă de socializare retrage o postare în coordonare cu un guvern, publicul începe să raporteze o postare în masă, moderatorii de conținut analizează rapoartele sau sunt implementați algoritmi. Toate aceste abordări s-au dovedit a fi viciate. Mai multe postări ale activiștilor, cum ar fi cele despre mișcarea Black Lives Matter și națiunile suprimate de război, continuă să dispară de pe rețelele sociale. 

Pe măsură ce algoritmii învață dintr-un set de date, ei amplifică distorsiunile prezente în aceste informații. Au existat cazuri de cenzură determinată de inteligența artificială (AI) a postărilor din comunitățile marginalizate, semnalându-le pentru că folosesc propria limbă fără a lua în considerare contextele culturale. În plus, semnalarea condusă de utilizatori a suprimat adesea dreptul la un discurs nepopular. În multe exemple, aceasta a implicat libertatea de a ură, așa cum a fost demonstrat de eliminarea de către Facebook a Freedom for Palestine de la Coldplay, după ce utilizatorii au raportat-o ​​ca „abuzivă”.  

Interferența guvernului prin elaborarea de legi vagi deschide canale pentru influența partizană și politică pe rețelele sociale, subminând și mai mult discursul protejat. Aceste reglementări subliniază în mod deschis ridicările, permițând în același timp o supraveghere judiciară limitată. Ca atare, cenzura corectă este imposibilă cu sistemele actuale. Sunt necesare mai multe persoane din comunitățile marginalizate în procesul de luare a deciziilor pentru a face moderarea conținutului echitabil. 

Impact perturbator 

Este posibil ca activiștii pentru drepturile omului să își intensifice criticile la adresa cenzurii rețelelor sociale. Dreptul la libertatea de exprimare și accesul la informație este consacrat în multe acorduri internaționale privind drepturile omului, iar încălcarea acestor acorduri poate duce la proteste, tulburări sociale și chiar condamnări internaționale. Rolul activiștilor pentru drepturile omului în susținerea libertății de exprimare este esențial pentru a trage guvernele și companiile private la răspundere pentru acțiunile lor și pentru a se asigura că respectă drepturile persoanelor.

Dacă utilizatorii sunt nemulțumiți de politicile de moderare a conținutului ale platformelor consacrate, aceștia pot trece la alternative care oferă o mai mare libertate de exprimare și mai puțină cenzură. Aceste platforme se pot confrunta inițial cu provocări pentru a câștiga tracțiune, dar pot fi acceptate pe scară largă în timp. La rândul său, această dezvoltare poate crea o piață pentru platforme mai mici care pot oferi o mai mare transparență în modul în care folosesc algoritmii.

Pentru a atenua criticile, platformele existente de social media își pot schimba procesele de moderare a conținutului. Introducerea consiliilor publice este de așteptat, care poate ajuta la construirea încrederii între utilizatori și companiile de social media și poate asigura că politicile de moderare a conținutului sunt corecte, consecvente și transparente. O mai mare transparență poate crea, de asemenea, un mediu digital mai deschis și mai incluziv, în care indivizii își pot exprima liber opiniile și ideile fără teama de cenzură sau represalii.

Implicațiile cenzurii rețelelor sociale

Implicațiile mai largi ale cenzurii rețelelor sociale pot include:

• Crearea de instanțe independente în care utilizatorii pot contesta deciziile de eliminare a conținutului.
• Solicită mai multă pregătire a algoritmilor care utilizează diverse seturi de date și limbi.
• Cenzura îngreunează întreprinderile mici să ajungă la publicul țintă, ceea ce duce la o pierdere de venituri.
• Crearea camerelor de eco, în care oamenii consumă doar conținut care se aliniază cu convingerile lor. Această tendință ar putea polariza și mai mult părerile politice și ar putea face mai dificilă implicarea oamenilor într-un discurs politic constructiv.
• Cenzura rețelelor sociale ar putea avea un impact pozitiv asupra abordării problemei dezinformarii și dezinformării. Cu toate acestea, cenzura ar putea duce și la suprimarea informațiilor faptice care contravin narațiunii oficiale. Această evoluție ar putea duce la o lipsă de încredere în mass-media și alte instituții.
• Cenzura extinde decalajul digital și limitează accesul la informații pentru comunitățile marginalizate.
• Dezvoltarea de noi tehnologii care pot ocoli cenzura, care ar putea spori și mai mult confidențialitatea și securitatea digitală.
• Cenzura face dificilă organizarea de proteste și mișcări online pentru activiști, ceea ce ar putea limita impactul activismului social.
• Creșterea proceselor împotriva organizațiilor și persoanelor fizice pentru postările lor pe rețelele sociale.

Întrebări de luat în considerare

• Cum credeți că poate fi îmbunătățită moderarea conținutului?
• Vom rezolva vreodată problema cenzurii rețelelor sociale?