Quantumrun

CREDIT DE IMAGINE:

iStock

Tactici care răspândesc dezinformarea: cum este invadat creierul uman

De la utilizarea roboților până la inundarea rețelelor sociale cu știri false, tacticile de dezinformare schimbă cursul civilizației umane.

Autor:
Numele autorului
Previziune Quantumrun
Octombrie 4, 2023

Rezumat perspectivă

Dezinformarea se răspândește prin tactici precum Modelul Contagion și aplicațiile criptate. Grupuri precum Ghostwriter vizează trupele NATO și SUA, în timp ce AI manipulează opinia publică. Oamenii au adesea încredere în surse familiare, făcându-i susceptibili la informații false. Acest lucru ar putea duce la mai multe campanii de dezinformare bazate pe inteligență artificială, reglementări guvernamentale mai puternice, utilizarea sporită a aplicațiilor criptate de către extremiști, securitate cibernetică sporită în mass-media și cursuri educaționale privind combaterea dezinformarii.

Tactici care răspândesc contextul dezinformarii

Tacticile de dezinformare sunt instrumente și strategii aplicate adesea pe site-urile de rețele sociale, creând o pandemie de credințe false. Această manipulare a informațiilor a dus la o neînțelegere larg răspândită cu privire la subiecte, de la frauda alegătorilor până la dacă atacurile violente sunt reale (de exemplu, împușcătura școlii elementare Sandy Hook) sau dacă vaccinurile sunt sigure. Pe măsură ce știrile false continuă să fie distribuite pe diferite platforme, au creat o neîncredere profundă față de instituțiile sociale precum mass-media. O teorie a modului în care informațiile înșelătoare se răspândesc se numește Modelul de contagiune, care se bazează pe modul în care funcționează virușii informatici. O rețea este creată de noduri, care reprezintă oameni, și margini, care simbolizează legăturile sociale. Un concept este însămânțat într-o singură „minte” și se răspândește în diferite condiții și în funcție de relațiile sociale.

Nu ajută cu nimic faptul că tehnologia și digitalizarea din ce în ce mai mare a societății ajută la ca tacticile de dezinformare să fie mai eficiente ca niciodată. Un exemplu sunt aplicațiile de mesagerie criptate (EMA), care nu numai că facilitează partajarea informațiilor false către contactele personale, dar fac și imposibil ca companiile de aplicații să urmărească mesajele partajate. De exemplu, grupurile de extremă dreapta au fost transferate la EMA-uri după atacul din ianuarie 2021 la Capitoliul SUA, deoarece platformele de rețele sociale principale precum Twitter le-au interzis. Tacticile de dezinformare au consecințe imediate și pe termen lung. În afară de alegeri în care personalități discutabile cu dosare penale câștigă prin ferme de troli, ele pot marginaliza minoritățile și pot facilita propaganda de război (de exemplu, invazia Rusiei în Ucraina).

Impact perturbator

În 2020, compania de securitate FireEye a lansat un raport care evidențiază eforturile de dezinformare ale unui grup de hackeri numit Ghostwriter. Din martie 2017, propagandiștii răspândesc minciuni, în special împotriva alianței militare Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și a trupelor americane din Polonia și Marea Baltică. Au publicat materiale falsificate pe rețelele de socializare și pe site-uri web de știri pro-ruse. Ghostwriter a folosit uneori o abordare mai agresivă: piratarea sistemelor de management al conținutului (CMS) ale site-urilor de știri pentru a-și posta propriile povești. Grupul își distribuie apoi știrile false folosind e-mailuri false, postări pe rețelele sociale și chiar articole de opinie scrise de ei pe alte site-uri care acceptă conținut de la cititori.

O altă tactică de dezinformare folosește algoritmi și inteligența artificială (AI) pentru a manipula opinia publică pe rețelele de socializare, cum ar fi „amplificarea” adepților rețelelor sociale prin intermediul roboților sau crearea de conturi automate de troll pentru a posta comentarii pline de ură. Experții numesc asta propagandă computațională. Între timp, cercetarea The New York Times a descoperit că politicienii folosesc e-mailul pentru a răspândi dezinformarea mai des decât își dau seama oamenii. În SUA, ambele părți sunt vinovate de folosirea hiperbolelor în e-mailurile lor către alegători, ceea ce poate încuraja adesea partajarea de informații false.

Există câteva motive cheie pentru care oamenii cad în campaniile de dezinformare.

În primul rând, oamenii sunt cursanți sociali și tind să aibă încredere în sursele lor de informații, cum ar fi prietenii sau membrii familiei. Acești oameni, la rândul lor, își primesc știrile de la prieteni de încredere, ceea ce face dificilă întreruperea acestui ciclu.
În al doilea rând, oamenii nu reușesc adesea să verifice în mod proactiv informațiile pe care le consumă, mai ales dacă sunt obișnuiți să-și primească știrile dintr-o singură sursă (de multe ori media tradițională sau rețelele lor sociale preferate). platforme precum Facebook sau Twitter). Când văd un titlu sau o imagine (și chiar doar un branding) care le susține convingerile, adesea nu pun la îndoială autenticitatea acestor afirmații (oricât de ridicole ar fi).
Camerele de eco sunt instrumente puternice de dezinformare, făcând automat inamicii pe oamenii cu convingeri opuse. Creierul uman este conectat să caute informații care să susțină ideile existente și să reducă informațiile care le contravin.

Implicații mai largi ale tacticilor de răspândire a dezinformarii

Posibilele implicații ale tacticilor care răspândesc dezinformarea pot include:

Mai multe companii specializate în AI și roboți pentru a ajuta politicienii și propagandiștii să câștige adepți și „credibilitate” prin campanii inteligente de dezinformare.
Guvernele sunt presate să creeze legi și agenții anti-dezinformare pentru a combate fermele de troli și strategii de dezinformare.
Creșterea descărcărilor de EMA pentru grupurile extremiste care doresc să răspândească propagandă și să ruineze reputația.
Site-urile media care investesc în soluții costisitoare de securitate cibernetică pentru a împiedica hackerii de dezinformare să planteze știri false în sistemele lor. În acest proces de moderare pot fi utilizate soluții noi generative de inteligență artificială.
Boții generatori de inteligență artificială pot fi folosiți de actori răi pentru a produce un val de conținut media de propagandă și dezinformare la scară.
Creșterea presiunii pentru universități și școli comunitare pentru a include cursuri anti-dezinformare.