Creșterea fricii tehnologice: panica tehnologică nesfârșită

• Autor:
• Numele autorului

  Previziune Quantumrun
• 13 Iunie, 2023

Perspectivă evidențiază

Impactul istoric al tehnologiei asupra progresului uman a fost semnificativ, riscurile potențiale conducând adesea dezbaterilor societale. Acest model de generare a fricii cu noile tehnologii are ca rezultat un val de panică morală, finanțare motivată politic pentru cercetare și acoperire mediatică senzațională. Între timp, apar consecințe în lumea reală, așa cum s-a observat în încercările de a interzice instrumentele AI precum ChatGPT în școli și țări, ceea ce poate duce la utilizarea ilicită, inovarea înăbușită și creșterea anxietății societății.

Context tehnologic care generează frică

Perturbațiile tehnologice de-a lungul istoriei au modelat în mod semnificativ progresul uman, cea mai recentă fiind inteligența artificială (AI). În special, inteligența artificială generativă ar putea avea un impact drastic asupra viitorului nostru, în special atunci când sunt luate în considerare potențialele sale riscuri. Melvin Kranzberg, un renumit istoric american, a oferit șase legi ale tehnologiei care descriu interacțiunea complexă dintre societate și tehnologie. Prima sa lege subliniază că tehnologia nu este nici bună, nici rea; efectele sale sunt determinate de luarea deciziilor umane și de contextul societal. 

Progresele rapide în AI, în special inteligența generală artificială (AGI), creează noi traiectorii. Cu toate acestea, aceste evoluții generează dezbateri, unii experți punând sub semnul întrebării nivelul de progres al AI, iar alții subliniind potențialele amenințări societale. Această tendință a condus la tacticile obișnuite de apariție a fricii care vin cu noile tehnologii, instigând adesea temeri nedovedite cu privire la posibilele efecte ale acestor inovații asupra civilizației umane.

O absolventă a Universității din Oxford pentru psihologie experimentală, Amy Orben, a creat un concept în patru etape numit Ciclul Sisyphean al anxietății tehnologice pentru a explica de ce apare teama tehnologică. Sisif este un personaj din mitologia greacă care a fost sortit să împingă veșnic un bolovan pe o pantă, doar pentru ca acesta să se rostogolească înapoi, forțându-l să repete procesul la nesfârșit. 

Potrivit lui Orben, cronologia panicii tehnologice este următoarea: apare o nouă tehnologie, apoi politicienii intervin pentru a incita panica morală. Cercetătorii încep să se concentreze pe aceste subiecte pentru a obține fonduri de la acești politicieni. În cele din urmă, după ce cercetătorii își publică concluziile studiului îndelungat, mass-media acoperă aceste rezultate adesea senzaționale. 

Impact perturbator

Deja, IA generativă se confruntă cu un control și „măsuri preventive”. De exemplu, rețelele de școli publice din SUA, precum New York și Los Angeles, au interzis utilizarea ChatGPT în sediul lor. Cu toate acestea, un articol din MIT Technology Review susține că interzicerea tehnologiilor poate duce la rezultate mai negative, cum ar fi încurajarea studenților să le folosească în mod ilicit. În plus, o astfel de interdicție poate promova utilizarea abuzivă a IA, mai degrabă decât să favorizeze dialoguri deschise despre avantajele și limitările acesteia.

De asemenea, țările încep să restricționeze puternic IA generativă. Italia a devenit prima țară occidentală care a interzis ChatGPT în martie 2023 din cauza problemelor legate de confidențialitatea datelor. După ce OpenAI a abordat aceste preocupări, guvernul a ridicat interdicția în aprilie. Cu toate acestea, exemplul Italiei a stârnit interes în rândul altor autorități de reglementare europene, în special în contextul Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) al Uniunii Europene (UE). Deja, Irlanda și Franța investighează în continuare politica de date a ChatGPT.

Între timp, dezvăluirea fricii AI se poate intensifica în mass-media, unde narațiunea despre AI care înlocuiește milioane de locuri de muncă, creează o cultură a gânditorilor leneși și facilitează mult dezinformarea și propaganda este deja la maxim. Deși aceste preocupări au merite, unii susțin că tehnologia este încă relativ nouă și nimeni nu poate fi sigur că nu va evolua pentru a contracara aceste tendințe. De exemplu, Forumul Economic Mondial prezice că până în 2025, mașinile ar putea înlocui aproximativ 85 de milioane de locuri de muncă; cu toate acestea, ar putea genera, de asemenea, 97 de milioane de poziții noi, mai potrivite pentru colaborarea în evoluție între oameni și mașini.

Implicațiile tehnologice de generare a fricii

Implicațiile mai largi ale apariției fricii tehnologice pot include: 

• Creșterea neîncrederii și anxietății față de progresele tehnologice, potențial provocând o reticență de a adopta noi tehnologii.
• A împiedicat creșterea economică și inovația prin crearea unui mediu în care antreprenorii, investitorii și întreprinderile sunt mai puțin probabil să urmeze noi proiecte tehnologice din cauza riscurilor percepute.
• Politicienii exploatează temerile publice pentru câștig politic, ceea ce duce la politici restrictive, suprareglementări sau interzicerea unor tehnologii specifice, care pot înăbuși inovația.
• O decalaj digitală în creștere între diferitele grupuri demografice. Generațiile mai tinere, care sunt în general mai pricepute la tehnologie, pot avea un acces mai mare și o înțelegere mai mare a noilor tehnologii, în timp ce generațiile mai în vârstă pot fi lăsate în urmă. 
• Stagnarea progreselor tehnologice, rezultând într-o lipsă de descoperiri și îmbunătățiri în domenii cruciale precum sănătatea, transportul și energia regenerabilă. 
• Teama de pierderea locurilor de muncă din cauza automatizării împiedică adoptarea unor tehnologii mai eficiente și mai ecologice, prelungind dependența de industriile tradiționale, mai puțin sustenabile. 

Întrebări de luat în considerare

• Cum pot companiile tehnologice să se asigure că descoperirile și inovația lor nu inspiră teamă?