Economie de simboluri: construirea unui ecosistem pentru activele digitale

• Autor:
• Numele autorului

  Previziune Quantumrun
• December 19, 2022

Rezumat perspectivă

Economia jetoanelor sau tokenizarea este un ecosistem care pune valoare monedelor/activelor digitale, permițându-le să fie tranzacționate și plătite în sume echivalente fiat (numerar). Economia token-ului a condus la multe programe de tokenizare care permit companiilor să-și implice mai bine consumatorii prin criptomonede. Implicațiile pe termen lung ale acestei dezvoltări ar putea include reglementări globale privind tokenizarea și programele de fidelizare a mărcii care integrează token-uri.

Contextul economiei simbolice

Cadrele juridice și economice sunt esențiale pentru stabilirea valorii unui simbol. Astfel, economia simbolurilor se concentrează asupra modului în care sistemele blockchain pot fi proiectate pentru a fi avantajoase pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru utilizatorii de simboluri și cei care verifică tranzacțiile. Jetoanele sunt orice bun digital care reprezintă valoare, inclusiv puncte de fidelitate, vouchere și articole din joc. În cele mai multe cazuri, jetoanele moderne sunt create pe o platformă blockchain, cum ar fi Ethereum sau NEO. De exemplu, dacă o companie oferă un program de loialitate, clientul trebuie să cumpere jetoane de companie pentru a participa la program. În plus, aceste jetoane pot câștiga apoi recompense, cum ar fi reduceri sau gratuități. 

Principalul avantaj al tokenizării este că poate fi versatil. Companiile pot folosi jetoane pentru a reprezenta acțiuni sau drepturi de vot. Tokenurile pot fi folosite și în scopuri de plată sau pentru a compensa și deconta tranzacții. Un alt beneficiu este proprietatea fracționată a activelor, ceea ce înseamnă că jetoanele pot fi folosite pentru a reprezenta o mică parte dintr-o investiție mai semnificativă. De exemplu, se poate deține un procent din proprietate prin jetoane, mai degrabă decât să dețină o proprietate întreagă. 

Tokenizarea permite, de asemenea, transferul rapid și fără efort al activelor, deoarece aceste active digitale sunt trimise și primite folosind tehnologia blockchain. Această metodă permite decontarea rapidă a tranzacțiilor și fără a fi nevoie de un intermediar terță parte. Un alt punct forte al tokenizării este că crește transparența și imuabilitatea. Deoarece jetoanele sunt stocate pe un blockchain, ele pot fi vizualizate de oricine în orice moment. De asemenea, odată ce o tranzacție este înregistrată pe blockchain, aceasta nu poate fi modificată sau ștearsă, făcând plățile incredibil de sigure.

Impact perturbator

Una dintre cele mai comune utilizări pentru tokenizare este programele de loialitate. Prin emiterea de jetoane, companiile pot recompensa clienții pentru patronajul lor. Un exemplu este Singapore Airlines, care a lansat KrisPay în 2018. Programul folosește un portofel digital bazat pe mile care poate converti punctele de călătorie în recompense digitale. Compania susține că KrisPay este primul portofel digital de fidelitate a companiilor aeriene bazat pe blockchain din lume. 

Firmele pot folosi, de asemenea, jetoane pentru a urmări comportamentul și preferințele clienților, permițându-le companiilor să ofere reduceri și oferte vizate în funcție de interesele clienților. Și din 2021, diverse companii încep să folosească tokenizarea în scopuri de strângere de fonduri; ICO-urile (ofertele inițiale de monede) sunt o modalitate populară de a strânge bani prin emiterea de jetoane. Oamenii pot tranzacționa apoi aceste jetoane pe schimburile de criptomonede pentru alte active digitale sau monede fiduciare. 

Tokenizarea este folosită și în industria imobiliară. De exemplu, o proprietate din Manhattan a fost vândută folosind jetoane criptomonede în 2018. Proprietatea a fost achiziționată cu Bitcoin, iar jetoanele au fost emise pe platforma blockchain Ethereum.

În timp ce sistemul este transparent și convenabil, tokenizarea are și unele riscuri. Una dintre cele mai semnificative provocări este că jetoanele sunt supuse fluctuațiilor volatile ale prețurilor, ceea ce înseamnă că valoarea lor poate crește sau scade brusc și fără avertisment. În unele cazuri, monedele cripto se pot dizolva sau dispărea complet. Un alt risc este ca tokenurile să poată fi piratate sau furate, deoarece aceste active sunt stocate digital. Dacă jetoanele sunt stocate pe un schimb digital, ar putea fi, de asemenea, piratate. Și, ICO-urile sunt în mare parte nereglementate, ceea ce înseamnă că există un risc mai mare de fraudă atunci când participați la aceste investiții. 

Implicațiile economiei simbolurilor

Implicațiile mai largi ale economiei simbolurilor pot include: 

• Guvernele care încearcă să reglementeze tokenizarea, deși reglementarea ar fi complexă într-o platformă descentralizată.
• Unele platforme cripto sunt înființate pentru a accepta token-uri care necesită sisteme de utilizare mai robuste și mai flexibile.
• Creșterea ofertelor ICO și tokenizarea investițiilor de capital, cum ar fi ofertele de jetoane de securitate (STO) pentru startup-uri și întreprinderile mici, care pot fi mai accesibile decât IPO-urile (ofertele publice inițiale).
• Mai multe companii își transformă programele de loialitate în jetoane digitale prin parteneriat cu diferite schimburi de criptomonede și furnizori.
• Investiții crescute în securitatea cibernetică blockchain, pe măsură ce mai multe jetoane și consumatori intră în domeniu.
• Instituțiile financiare tradiționale se transformă în integrarea jetoanelor digitale, modificând semnificativ peisajul bancar și al investițiilor.
• O creștere a programelor și resurselor educaționale concentrate pe criptomonede și economie de simboluri, având ca scop îmbunătățirea înțelegerii și participarea publicului la economia digitală.
• Control sporit de către autoritățile fiscale din întreaga lume, ceea ce duce la noi cadre de impozitare pentru activele digitale și tranzacțiile cu token.

Întrebări de luat în considerare

• Dacă ați investit în orice platformă criptografică și token, ce vă place sau nu vă place la sistem?
• Cum poate tokenizarea să afecteze și mai mult modul în care companiile construiesc relații cu clienții?